MĂIASTRA

Acum 95 de ani, pe 25 septembrie 1913, în familia Ion şi Ana (născută Munteanu) Tănase, într-o casă de pe strada Livada cu duzi, din Cărămidarii Bucureştilor, se năştea al treilea copil al familiei, Maria Tănase, cea care avea să devină doamna absolută a cântecului românesc. Măiastra, cum o numea Nicolae Iorga, a cântat ca nimeni alta, folclorul autentic românesc din Marammureş până-n Dobrogea şi din Banat până-n Bucovina. A adunat cu grijă, cu migală, în sufletul şi în modulaţiile inegalabile ale vocii, comori de suflet şi cântec românesc din toate vetrele folclorice ale ţării, le-a iubit, le-a sporit frumuseţea , ca apoi să le redea lumii cu neasemuită generozitate a sufletului şi a vocii.
Tudor Arghezi spunea despre Maria Tănase că practic, a creat folclorul românesc din nou. ” A reuşit să ridice folclorul la rangul de artă cultă.” omagia atât de frumos geniul Mariei, Valentin Lipatti, fost ambasador, fratele lui Dinu Lipatti.
Într-adevăr, “vocea ei, fără portativ şi fără bemol la cheie”, nestudiată, neşcolită, dar cu genială inteligenţă muzicală nativă, a avut ştiinţa drumului fără greş, spre miezul, spre esenţa pură a cântecului, drumul acesta , niciodată ocolind sufletul, cu tristeţile şi bucuriile lui.
În urmă cu 70 de ani, în 1938, Maria Tănase debuta la Radio, vocea ei a intrat în casele şi în sufletele ţăranilor români din Ardeal, din Muntenia, din Moldova, dar şi în saloanele de intelectuali subţiri. A fost iubită, apreciată de toţi românii de la sate şi oraşe şi de vârfuri reprezentative ale culturii româneşti: Brâncuşi, Sadoveanu, Blaga, Iorga, Arghezi, Enescu, Rogalski, Harry Brauner, sunt doar câteva nume mari ale culturii române care au recunoscut, au iubit, au omagiat valoarea, geniul Mariei Tănase, în fond, reprezentând geniul creaţiei, culturii muzicale populare româneşti. Ştiu, într-o vreme a scărilor şi reperelor valorice inversate, într-o vreme a uitării, ignorării ori lepădării cu bună ştiinţă de valori autentice, nu este deloc trandy, dar mă risc, ca să zic aşa, să afirm că a-ţi recunoaşte, a-ţi iubi, a respecta , a nu uita valorile care te reprezintă, ca popor şi ca ţară, este un gest, o atitudine de patriotism adevărat.
Economic sau ca standard de viaţă, după opintiri îndelungi, penetrăm şi noi, încet dar sigur, bătrâna Europă, dar, să nu uităm , să nu uite, că noi i-am fost Europei leagăn cultural de lumină, multe lumini ale civilizaţiei europene s-au ivit de-a lungul timpului aici, la est de vest.
Şi pentru că Maria Tănase este ardeleancă, prin latura sa maternă, Ana Tănase, născută Muntean venea din ţinutul Făgăraşului, din comuna Cârţa, să ascultăm un cântec de leagăn din Ardeal, cules de Maria Tănase din zona Năsăudului. Parcă pruncul din cântec este chiar cântecul popular românesc, legănat în glasul, în modulaţiile inconfundabile ale vocii Măiastrei. , ferit de stricăciunile vremii şi vremurilor.
http://www.youtube.com/watch?v=WotNNRaeBKw
Dar, să nu uităm că Maria Tănase este şi olteancă, prin descendenţa paternă, Ion Tănase venea în Cărămidarii Bucureştilor, din satul său natal, Mierea Bârnichii, de ve valea Amaradiei.
http://www.youtube.com/watch?v=897QnUiCwZM
Iată şi o extraordinar de frumoasă manea, ei, bine, da, manea adevărată, curată, în înţelesul său nepoluat:cântec de dragoste de sorginte orientală. Interpretarea Mariei Tănase sporeşte frumuseţea melodiei, a ritmurilor ei, precum şi sensibilitatea stihurilor lui Anton Pann.
http://www.youtube.com/watch?v=DhvT76Z_jTA
Poate pentru mulţi, mai ales pentru cei tineri (cei care ar trebui să-i cunoască mai bine cântecele, comori de suflet românesc) este necunoscut faptul că Măiastra , nu numai că vorbea fluent, dar şi cânta convingător, în limba franceză
http://www.youtube.com/watch?v=M0iSwMTwu_s
Închei acest scurt exerciţiu de admiraţie cu nemuritorul “Mi-am pus busuioc în păr” pe versurile lui Nicolae Vlădoianu şi muzica lui Ion Vasilescu, cântat în premieră de Maria Tănase – Mary Athanasiu pe scena Cărăbuşului lui Constantin Tănase, în 28 septembrie 1938.Cântecul este şi azi, la 70 de ani, tânăr şi iubit de generaţii mai mult sau mai puţin tinere…
http://www.youtube.com/watch?v=6r-OF2-XDXE

Nu figurez în top-ul 300 dar atunci când ascult cântecele noastre, comori de suflet, mă simt bogat, nobil şi mândru .
Cu nestrămutată mândrie, vă salută cu drag, Drăgan