BRÂNCUŞI MONDIALUL

…Pănă pe la vreo 9 ani încă visam la prima călătorie cu trenul. Într-o zi senină de primăvară, cu copaci înfloriţi, visul s-a-mplinit: împreună cu învăţătoarea noastră, Gabriela Popescu, noi, elevii clasei a II-a A ne-am urcat în trenul de Târgu Jiu. Pe-atunci nu se fabricaseră săgeţile albastre, aşa că drumul dus-întors a durat mai mult decât şederea în Târgu Jiu. Dar a meritat, având în vedere scopul şi durata vizitei, „pelerinaj” la tripticul Poarta Sărutului, Masa Tăcerii, Coloana Infinitului. În timp, am înţeles de ce doamna învăţătoare insistase atunci pe lângă părinţi să-şi lase copiii în această excursie. Comandamentele politio-ideologice ale vremii îi puseseră gând rău Coloanei. Urma să fie dărâmată, iar terenul să fie redat agriculturii. Din fericire, nu s-a întâmplat aşa. Potrivit raportului dat de învăţătoare părinţilor aflaţi în gară să-şi întâmpine la întoarcere copiii, toţi am fost cuminţi, nu „ne-am aplecat în afară”, n-am băut apă rece de la ţâşnitori şi n-am mâncat îngheţată pe băţ. Ce mai, toţi fuseserăm parcă eboşe ale „Cuminţeniei pământului”! Drept pentru care, ai mei au hotărât că în vacanţa de vară, aflată la doi paşi, să facem un drum cu trenul la Sighet, la unchiul Nicolae …

Mi-a fost şi mi-e drag „Maramureşul Olteniei”, Gorjul !. Eu cred că asocierea Gorjului cu Maramureşul nu este doar una a similitudinii aşezării geografice, nordul Olteniei, nordul României. Porţile maramureşene, turlele bisericilor de lemn înălţându-se spre cer, se regăsesc esenţializate, sublimate în operele lui Brâncuşi, Poarta Sărutului, Coloana Infinitului. O parte din creaţiile lui Brâncuşi le mai putem vedea la Muzeul de Artă din Craiova sau la Târgu Jiu, expuse în aer liber,firesc, unde le e locul, dar, vai, expuse şi intemperiilor generate de lipsa grijii, respectului şi recunoştinţei noastre, cum este cazul Coloanei recunoştinţei fără de sfârşit, pe numele ei de catalog, Coloana Infinitului, omagiul autorului, în memoria ostaşilor români căzuţi pe câmpul de luptă în Primul Război Mondial. Da, o parte a operei a rămas acasă dar multe din minunile simple ca formă, ivite din truda sa de geniu, sunt obiecte de design interior, prin saloane private ale unor miliardari europeni, americani sau de aiurea. Chiar autorul acestor valori de patrimoniu mondial,genialul român Brăncuşi a fost …revendicat şi adjudecat de francezi. Dulce mângăiere de orgoliu ! Brâncuşi este universal ! Este întemeietor de esenţe general-universal valabile. „Facerea lumii”, ascunde în forma simplă a unui ou, fondul complex, universal al concepţiei, al creaţiei . „Pasărea măiastră” nu este reprezentarea unei păsări în zbor, ci esenţa, zborul ! Eu cred că Brâncuşi ne-a învăţat şi ne învaţă şi-acum zborul.Pe noi, pe toţi, care-i “ascultă”… expunerile la National Gallery of Ontario sau la Muzeul de Artă din Craiova. În formele simple este ascuns totul dar…totul este să vedem şi să extragem simplitatea din formele complexe . Desigur, acest “totul” nu e…simplu şi nici uşor. “Uşor nu e nici cântecul. Zi şi noapte- nimic nu-i uşor pe pământ; căci roua e sudoarea privighetorilor ce s-au ostenit toată noaptea cântând”(Lucian Blaga) Sau, cum spunea Brâncuşi, „Lucrurile nu sunt greu de făcut. Greu este să te pui în starea de a le face”…

Infinită recunoştinţă, Constantin Brâncuşi ,românul genial care a scos piatra din încremenire, a însufleţit-o şi a făcut-o să cânte măiastru !

Ion Drăgan